Unitatea X: ocupând școala. Școală profesională în Săcele, Brașov - Beta Competition
Lucrări de licență

Unitatea X: ocupând școala. Școală profesională în Săcele, Brașov

Descrierea proiectului

Fiecare tânăr poartă cu sine propria aură a unui soi de chemare, însă niciodată de aceeași măsură cu cea purtată de altul. Este mai întâi de toate responsabilitatea arhitectului de a imagina, și apoi a îndrumătorului să-l ajute să-și descopere virtutea, așezându-l liber într-un mediu fertil. Acest melanj de împrejurări chibzuite îi devine refugiu, ori nu arenă academică de care să scape. „Unitatea X” schimbă metodele, dar și spațiile de studiu în școala profesională, neadaptate la societatea de azi. Mai mult decât expunerea de cunoștințe în fața unei audiențe pasive, profesorul are rolul de a ghida elevul; după metoda Montessori, fiecărei clase îi este însușită o unitate/cuib pe care o va îngriji și îi va deveni acasă. Mizând pe curiozitatea nativă a adolescentului și ajutându-l să înțeleagă aplicația reală a noțiunilor pe care le studiază, elevii primesc un obiectiv zilnic rezolvabil prin activitate, în diferite moduri și în ritm propriu. Holul devine strada școlii, locul în care adolescenții din cuiburi diferite socializează sau își continuă studiul teoretic ori practic; extensia holului la parter funcționează precum o grădină interioară dezvoltată vertical și articulată de supante, perforată și permeabilă incintei școlii. Urmărind dezvoltarea abilităților sociale prin spații ce implică grade diferite de contact, incinta ocrotește punctul culminant, și anume locul de luat masa, ca eveniment social. În același spirit al Metodei Montessori, atelierele de practică sunt susținute de amfiteatre ori unități de aprofundare individuală ori de grup. Intervenția arhitecturală din proiectul de diplomă nu-și asumă doar modelarea fondului existent al școlii, ci și reasamblarea spațiului public, disfuncțional în prezent. În forma propusă pietonalul nu mai negociază spațiul cu mașina, strangulat de circulație și parcări temporare, ci staționarea automobilelor se face în subsol. Nuanțele de textură, adițiile ori extruziunile în „carnea” pavajului și pâlcurile de verdeață articulează spațiul eliberat de mașini, iar maidanul pe care copilul cartierului bătea mingea devine flexibil în utilizare, ca spațiu public. Gestul chirurgical de ocupare a școlii nu este deci invaziv ci păstrează vechea înfățișare spre cartier. Prin mici străpungeri „cul de sac” în materialul ce-nconjoară incinta, câștigă apropiere față de cartier, redobândindu-și virtutea participativă. Un spațiu uitat, devine astfel un spațiu apropiat.

Text de prezentare a autorului

Astăzi arhitect, Răzvan a absolvit Arhitectura la Universitatea Ion Mincu în anul 2019, proiectul său de diplomă fiind curat în cadrul festivalului DIPLOMA 2019 și ulterior în Expoziția Capsulă ‘Școala: Fast Forward’, un demers The Institute ce adună într-un singur loc 6 lucrări care discută despre cum ar trebui să ne raportăm la un nou spațiu al școlii.