Dansurile / Copiii luminii - Beta Competition
Spațiu public

Dansurile / Copiii luminii

Descrierea proiectului

Light’s son(g)s ”………oamenii vin acolo unde este lumina.” Gaston Bachelard Raportul cu spațiul public-urban, conștientizarea dreptului de folosință sau necesitatea schimbului de energii între utilizatorii acestuia este aproape nedefinită in spațiul public din România. În același timp, tinerii, cărora se adresează această laudabila inițiativă în cadrul programului Cultura zâmbeste – Lay’s – tineri pentru tineri, tind să se însingureze și sa-și construiască ăn afara acestor instrumente lumi proprii virtuale. Proiectul propus de echipa de la Timișoara, în urma unui workshop multidisciplinar, caută să ofere câteva soluții acestor tendințe : - se aliază cu o initiațivă a deschiderii către oraș a uneia dintre cele mai interesante case din spațiul public – Casa cu iederă, - recuperează ca semn accesul pe proprietatea ce elibereaza limita (gardul existent eliminat) către spațiul verde al parcului tematic de la sud de Bega, - folosește focul (pe timp de noapte) ca și magnet urban în instalația/obiect propusă, - mizează pe sunet ca fiind ludic definitoriu in prezența utilizatorului, Amplasat in zona Complexului Studențesc, obiectul, al carei limită este formată din teava metalica ce preia ritmul arborilor din vecinatate, “arbori” metalici ce ard in tipul noptii, este un axis mundi si in acelasi timp o poarta de trecere pe o limita inexistenta (eliminată) fizic. Dubla funcțiune, de adunare în jurul focului – intre limite si de intoarcere către parc pentru un ceai sau un sunet care aduna se desfasoară intr-un obiect demontabil din metal si lemn, robust dar fin în același timp în care oțelul este lăcuit direct dupa prelucrare iar lemnul recuperat din structuri demolate este tratat doar cu ulei de in. Efemer dar stabil, recuperabil și insolit, discret dar magnetic, obiectul plin de nuanțe sonore ramane un experiment urban ce reconsideră apropierea de ludic plină de vitalitate. Viitorul apropiat ne va confirma, sau nu, aceasta.

Text de prezentare a autorului

Marius Miclăuș este arhitect. Între 1997 și 2010 a predat cursuri de Teoria Arhitecturii și proiectare în Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Politehnica din Timișoara. în 2014 este profesor invitat la Universitatea Sapienza din Roma, in 2017 critic invitat la Anhalt U. Bauhaus – Dessau iar în 2018 la UAUIM București. Din 1998 activează în diverse funcții în organizații profesionale cum ar fi – Asociația arhitecților “Timișoara”, Ordinul Arhitecților din România, iar între 2004 și 2008 a fost vicepreședinte al Uniunii Arhitecților din România. Coordonează din 1996 studioul de arhitectură Archaeus, cu care a cîștigat diverse concursuri de arhitectură și urbanism, naționale sau internaționale lucrările fiind publicate în Spania, China, India, Slovacia, Grecia...etc. În perioada 2000-2005 a coordonat și coorganizat programul “Restaurarea suprafețelor de arhitectură” finanțat de către Unesco – UVO ROSTE Venice Office, program dedicat masteranzilor în restaurare din Est-ul Europei. Din 2012 este înscris la scoala doctorala din Timișoara. Din 2010 este președintele Fundației Archaeus cu care derulează cîteva programe internaționale printre care – Dealu Cerului Projekt, Peripatetica (coorganizator) sau Borangic. În 2014 a absolvit Masterul de Yacht Design in cadrul Politecnico di Milano cu bursă de merit. Din 2015 este implicat in diferite programe europene cu ONG-uri sau in colaborare cu diverse Universitati din Europa. In 2017 a fost prezent pe lista scurta a premiilor Mies van der Rohe cu proiectul Ia a(l)titudine.